Ne-a mai ramas doar dreptul la recurs
cand despartirea pare iminenta
cand zilele din viata li s-au scurs
si mostenim privirea lor absenta
Din cand in cand ii vom si plange
si poate uneori ne va fi dor
timpul ce trece nu il poti infrange
iar realitatea-i... ca parintii mor
Am fost langa ei cat timp au trait
a fost si plans,a fost si fericire
dar vremea cruda parca a simtit
iar astazi ni-inchide-n cimitire
Ne imbracam in doliu prea devreme
iar ochii lacrimi nici ca mai produc
cerul ce sta deasupra nu mai geme
pentru parintii ce-n pamant se duc
Mai mereu au muncit,ca un fals obicei
ne nasc si ne cresc mai mari decat ei
iar intr-un final cand cad obositi
o fac ca la randu-i sa fim noi parinti
Si totusi este-o lupta inegala
ne nastem doar pentru-a muri
ne nastem pentru-a fi parinti
murind in plansuri de copii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu