Moartea nu este sfarsitul
iubirilor
traite pe buze...
adorabile poveri
fug de lumina
cauta intunericul
pentru a-si sterge lacrimile
nearse de soare.
Cand inima iti este plina de amintiri
sterge doar lucrurile importante
ceea ce ramane
sa indulceasca zilele in care
o sa incepi sa albesti pe la tample.
Pe vremea cand ti-am gasit eu blogul aveai comentarii "fara numar ".
RăspundețiȘtergereChiar daca pe vremea aia poeziile tale aveau o alta fata , acum toate gandurile tale se aseamana cu sufletul meu trist , ranit si plin de tepi.
Nu inteleg de ce la un moment dat noi oamenii ne parasim singuri unii pe altii , lasandu-ne goi , mai intai de noi insine si apoi si de altii . Oricum esenta este ca-mi place cum scrii . Chiar daca , eu sunt ceva , ce nimeni nu si-ar dori sa aiba.