Powered By Blogger

sâmbătă, 17 noiembrie 2012

Rapsodie

Imi sopteste o frunza aramie la ureche
Doi ingeri duc pe maini catre nebuni
O ceata densa si o vorba veche
Toamna se numara bobocii...si oamenii cei buni.

Tacerea absoluta din orice dimineata
Lumina care-nvie coloreaza rugina
Natura se trezeste zburdand,lasand in ceata
Vise,culori si poate un strop de vina.

Padurea pare ca asteapta apocalipsa
Nimic nu misca,e ca intr-un film mut
Cand o sa dea zapada...toti vom simti lipsa
Fanteziei nebune de la inceput.



Si vreau ca sa sarut o frunte vinovata
Dar este prea departe ca sa o alint
E toamna,e noiembrie si e natura moarta
Ma simt cuprins in brate dar visele ma mint.

Pentru Andreea si Silviu.

Un comentariu:

Despre mine