Iluzii pierdute singure mor
Mi-e capul plin de ganduri confuze
Inchide-ma-n tine si pune zavor.
Spune-mi ca azi nu mai stii cine sunt
Abroga sarutul ce mi-l dadeai pe tample
Lasa-ma ratacit intre cer si pamant
Fara sa-ti pese de ce-o sa mi se-ntample.
Te privesc in umbra parca mi se pare
Ca ma chemi la tine iar eu ma opun
Cat mi-ai fost de draga si cat de rau doare
Asta niciodata n-am cum sa ti-o spun.
Iti las in palma visele profunde
Abandonez minunea care nu mai vine
Cand lumea toata fuge si se ascunde
Eu caut cararea sa ma-ntorc la tine.
Din tot ce-a fost si astazi nu mai este
Candva o sa se scrie o poveste
Si esti departe nu-ti mai simt parfumul
Caci din iubiri ramane numai scrumul.
TRISTETE,lasa-ma te rog sa merg cu tine...
Trista si frumoasa...
RăspundețiȘtergereCarmen.
Tristetea...nu prea se lasa rugata,
RăspundețiȘtergerecand nu ne mai vrea ne lasa si pleaca.
Degeaba-i duci dorul, degeaba-o implori
tristetea-i plecata...parca in nori...
...insa in noapte, ne ploua din stele
si ne aduce in somn, visele..
Foarte mult mi-a placut poezia....tristetea ne-o traim cu zambetul pe buze.
Nu o sa incetezi niciodata sa ma surprinzi. Ma bucur ca ti-a placut.
RăspundețiȘtergere