Statia de tarana

Ma simt mai linistit de cand am renuntat la ziare si la tv pentru ca presiunea din realitatea cotidiana ma apasa foarte tare.Toate stirile negative ma afectau intr-un mod neplacut si reuseau sa ma faca sa complotez in a arunca lumea lumea asta nenorocita in aer.Inca nu am scos televizorul din camera pentru ca sportul ramane unul din viciile la care nu pot renunta asa usor.Sariturile cu schiurile,handbalul,tenisul,in general sporturile care nu implica violenta,sunt preferatele mele.Snookerul o sa ramana evident ,pana la moarte,slabiciunea mea.De 1 decembrie am citit si am vazut filmele de animatie ale lui  Alexandr Petrov.Nu am putut sa gasesc altceva de facut mai bun asa ca mi-am inchis ziua intre carti si filme.De ani buni incerc sa inteleg legatura dintre ziua nationala,iahnia cu ciolan si parada armatei si se pare ca nu sunt destul de inteligent pentru a ma prinde cum sta cu chestiunea asta.Imi vine greu sa cred ca bucuria de a fi roman se imparte doar intre manele si fasole,iar daca atunci chiar suntem o cauza pierdut.Comemorarea celor care si-au dat viata pentru aceasta tara si aducerea de coroane flori si discursuri cu caracter istoric-cam asta ar trebui sa insemne o zi nationala normala in viziunea mea.Faza cu parada si armamentul scos de la naftalina mi se par niste lucruri care nu se lipesc in contextul in care vorbim despre pace,dezarmare,liniste.Noi nu speriem pe nimeni cu armamentul din dotare si nici nu suntem o tara de razboinici asa ca mi s-ar parea normal sa renuntam la astfel de sarade.Si in plus,diplomatia romaneasca a avut si ea un rol important in aplanarea conflictelor de-a lungul timpului.Nu a fost necesara de fiecare data interventia armata atata timp s-a putut discuta despre evitarea varsarii de sange.Cred ca bucuria zilei nationale se poate manifesta si altfel decat se face acum,poate intr-un mod diferit de tot ceea ce se intampla in restul Europei.Sa-i lasam pe francezii si pe restul sa-si etaleze cavaleria aeriana iar noi sa ne vedem de ale noastre...in felul nostru.Nu este nevoie sa copiem pe nimeni pentru a fi in randul lumii,orice ar fi insemnand asta.Intr-o lume de oameni sanatosi la cap nu este loc pentru razboi si nici macar pentru a invata arta razboiului pentru ca doar lipsa de minte si inconstienta creeaza astfel de conflicte ce distrug iremediabil ambientul unei vieti normale si linistite.Mi se intampla cateodata sa nu mai cred in salvarea frumosului din aceasta lume iar atunci am nevoie sa plec putin.Poza de mai sus este locul unde ma opresc de fiecare data,poate si pentru ca nu stiu sa inot pentru a merge mai departe si a vedea ce este dincolo de apa.Locul asta l-am numit 'Statia de tarana ' iar acolo este perfectul simplu...asa cum il vad eu.