Torturiile la care sunt supus nu par sa aiba vindecare
inchide-ti ochii-ntr-un apus si-apoi scufunda-te in mare
sa nu te vad,sa nu ma vezi... ca intr-o tragi-comedie
iar buzele albastre-verzi sa iti ramana numai tie..
De dorul tau nu am sa mor,tu nu ai fost nicicand letala
din chipu-ti impietrit de muza se mai desprinde o petala
ca am sa rup si-am sa arunc,pana ce-a scris atatea randuri
nu vreau ca sa ai amintiri ce-acuma sunt inchise-n scanduri
Nu mai privim acelasi cer si nici macar aceleasi stele
ne-ndepartam fara sa vrem si nu ne spunem vorbe grele
n-a fost frumos dar nici urat...a fost si ras dar si durere
zambesc cand ma gandesc la noi cand amintiri imi ies prin piele
Nu spun ca tu esti vinovata dar n-ai stiut ca sa-ti ceri scuze
cand eu, in adoratia mea, te-am facut muza intre muze
te-am ridicat asa de sus ca nu am mai ajuns la tine
poetul tau de bun ramas...asta ai facut tu din mine
De n-am fost sincer pana la sfarsit,regret nespus si-mi cer iertare
iar dupa acest ultim gand voi rataci prin munti de sare
sa fac asa astfel incat dorul tau sa nu ma ajunga
voi cobora si in infern...sa pun intre noi cale lunga
Razbuna-te pe mine cum vrei tu daca-mi vei gasi vreo vina
dar nu-mi toca nervii marunt...nu-mi servi inima la cina
ca nu-s erou,nici vreun proscris...sunt cel ce te-a iubit nespus
iar dragostea pentru un inger l-a ratacit si l-a distrus
Vei intelege la final ca timpul nu-l mai poti intoarce
in modul simplu si banal,tacerea mea n-o vei desface
n-am sa mai fiu cand tu ma vrei...raman numai o intamplare
ca am iubit si am pierdut...un inger prins intr-o culoare..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu