Prin asternuturi incinse de parfumuri
conturul pielii tale imi arata drumuri
carari ce duc spre locuri inca crude
ce ochii nu mai pot... ca sa le ude
in camere ce stau nelocuite
doi ochi privesc tacuti in asteptare
se uita-n palme de parc-ar fi vrajite
de iluzorii semne de-ntrebare
cadem platind nefericitul cost
a noptilor in care-am stins lumina
tinandu-ne de mana fara rost
plangand fara a sti ce este vina
si eu care-mi spuneam ca nu exista
decat iubire-n orice vis curat
vad lacrimi sterse,simplu, de-o batista
si ganduri care-au inviat
Canta-mi in inima
un sonet uitat de vechii poeti
si lipeste-mi de buze un zambet
sa simt
ca sfarsitul
nu incepe cu tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu