Aproape un an

Mi-a fost frica intotdeauna de aniversari...imi dau senzatia de ultimatum si mi se pare o chestie care nu te ajuta sa progresezi.Maine sarbatoresc 1 an de nefericire crunta,de agonie perpetua si necivilizata,de ranjet obscur al unei situatii care m-a tinut captiv si a ras de mine in fiecare zi.
Ma bucur ca nu sunt bogat fiindca doar asta mai putea sa tina impreuna doi oameni dintre care doar unul nutrea sentimente sincere...celalalt mima totul crezand ca nimeni nu o sa observe..la fel ca intr-un film de categoria D in care actrita principala se straduieste sa ne convinga ca este reala.
Pentru oamenii mici nimic nu este indeajuns de multumitor,totul pare sa fie mereu contra lor varsand mereu lacrimi de crocodil si dand vina pe o soarta care are unic tel nefericirea lor absoluta.Imi pare rau ca nu ai inteles nimic din lucrurile pe care ti le spuneam atunci cand nu ne sarutam.
Nu iubesti in fiecare zi persoane care nu dau 2 bani pe tine fiindca asta se intampla doar de cateva ori intr-o viata.Intreaga vina o port doar eu...tu esti ceva ce nu voi putea sa inteleg vreodata..sper sa nu te mai intalnesc vreodata pentru ca nu meriti nimic din tot ce ai fi putut avea.Locul egoistilor nu trebuie sa fie in inima nimanui...ar trebui alungati,stigmatizati..la fel ca niste ciumati.

Daca te-am iubit? Nimeni nu poate iubi un om asa cum am facut-o eu...nimeni niciodata..o sa intelegi cand vei ajunge,din nou,bataia de joc a unui nefericit care crede ca sexul prelungeste viata.
M-am urat in fiecare zi pentru ca am daruit atat de multe unui om care nu merita un asemenea comportament civilizat dar asa sunt cei ca mine,prostii sensibili,nu stiu sa fie si altfel.

Din tot ce-a fost si astazi nu mai este
Candva o sa se scrie o poveste...